Vaai, câte pretenții!

Toată lumea are pretenții. Vrea să-i faci aia, și aia, și aia, și aia, și aia, și aia(pot să scriu asta la nesfârșit). Cred că toți am avut un moment(sau mai multe) în viață când multă lume avea numai pretenții de la noi. Și ce am făcut noi la momentul respectiv? Am încercat să le facem pe plac respectivelor persoane ca să ne fie mai bine mai târziu. Pe românește: ne-am comportat ca niște sclavi, fără pic de tupeu.

Mă imaginez acum, în fața unei clase de uameni, predând lecția numită ”Pretențiile”. Și arată cam așa(pe scurt):

Soaring spirits

Nush ce credeţi voi despre melodia asta , dar mie mi se pare extraordinară ( nu numai coloana sonoră , ci şi mesajul transmis ) . Deşi până la urmă bătrânul şaman renunţă la luptă ( în favoarea pipei cu tutun din Cuba şi a unei căni de Nestea de portocale * licking lips *)totuşi spiritul său va rămâne veşnic tânăr , exact ca şoimul ce-l reprezintă.Ceea ce-i mai interesant este că , la sfârşitul cântecului , şoimul readuce la viaţă fericirea oamenilor .....

Fir-ar a naibii de lume virtualăăă !! Why can't we turn SF into facts, real facts ?De ce n-avem fiecare câte o entitate d-asta înaripată ( ehe.... rudă de-a mea ), care să ne facă să zâmbim când noi suntem incapabili să o facem ?De ce nu putem tăia aţele cu care un păpuşar lunatic ne controlează şi să fugim liberi pe câmpul vieţii?De ce nu putem face tot ceea ce ne dorim fără să atragem atenţia într-un mod negativ(desigur asta nu înseamnă să ieşim într-o zi cu drujba pe stradă şi să trasformăm Călăraşiul într-un abator )??See!.......This is one tough reason why life really sucks sometimes ! Ne considerăm liberi ca purtătoarele de pene , dar defapt sufletul nostru este mai degrabă un purtător de pene în colivie.

Si stiti ceva ? Datorita panzei de necazuri care ne afecteaza perceptiile , suntem si mai izolati, mai neintelesi , mai reci . Deci pana la urma ajungem la concluzia : pentru ce traim ? Nu traim ca sa ne distram , sa socializam , sa dam petreceri zgomotoase ( ca cea de-aseara pt mine ) sa rasune tot orasul , sa facem gesturi inedite , dar frumoase , ca sa ne inveseleasca pe toti , exact ca si chestia cu FREE HUGS care , sincer, e o chestie de admirat ( chiar daca si-au luat interdictii de la melitieni => ce sa le faaaaci ! O grupare organizata de maimute menite sa faca circ cand vrei si tu sa faci ceva dragut ) .

TRAIM , dragilor, traim! Hai totusi sa se vada ca o facem! Tipati in gura mare dimineata dupa ce va ridicati de pe buda si vreti sa va machiati sau sa va dati cu lama de ras peste barba alba si lunga ca a lui Gandalf( oare cum dreq isi pieptana ala barba ? ) ca azi o sa va mearga super , si credeti in chestia asta . Lasati inima sa tipe pentru voi , si nu va uitati la toti martalogii care va strica buna dispozitie (tineti minte ce sa spuneti in cazul asta : zi cutarescu si trage apa !) Sau puteti sa va bagati ce va reprezinta onoarea( daaa noi baietii o stim prea bine ). Faceti tot posibilul ca si prietenii vostri sa fie fericiti si veti avea o viata muult mai buna ca a gay-ului de J.B.
Si sa mi se strice pantofii de dans daca nu-i adevarat !!
See ya .... and have fun xD( cum zice un bun prieten )!

Postarea de la ora 1 AM...

Yep, e chiar ora 1 AM cand scriu aceste rânduri. Ce am făcut de-a lungul zilei de am ajuns treaz la ora 1, chiar nu contează. E un program normal pentru un om de rând(păi noh?!). Ceea ce este mai important, cred, e că vreau să-mi exprim aceste gânduri ce-mi trec prin mintea-mi bulversată(moahmă ce cuvinte am la ora asta), aşa că închideţi calculatorul şi băgaţi-vă la somn, sigur va fi o poveste extaordinar de plicticoasă despre cum descopăr eu lumea viselor cu Bianca lui Bote. Ermmm...

Ce credeţi voi că gândesc oamenii normali la ora 1 noaptea? Vă spun sincer, o mulţime de lucruri(oare ce chiloţei avea gagica aia azi...), unele interesante, altele plictisitoare care duc la somn într-un final. În cazul meu, eu meditez la ceea ce s-a întâmplat în ziua respectivă, la evenimentele petrecute, la ce am de gând să fac a doua zi, pregătindu-mi minuţios planul de luptă(haha, minuţios auzi). O numesc luptă pentru că monotonia de zi cu zi e o provocare pentru cei care nu sunt obişnuiţi cu aceasta pentru că noi, oamenii de rând, încercăm tot timpul să ieşim din această monotonie şi să facem ceva extraordinar de interesant încât să ajungem să gândim la 1 noaptea: "băi frate, ce fază am făcut, muhaha" - şi dup-aia să adormim, să ajungem în lumea viselor unde nimic nu ne poate atinge(poate doar Fantoma din Paranormal Activity 2, uhhh).

Majoritatea oamenilor meditează înainte să adoarmă, cu ochii închişi, chiar şi eu fac asta de obicei, dar nu şi acum. Lumea doarme în jurul meu(unii chiar sforăie) şi nu pot să mă gândesc decât la ziua de mâine, ce-mi rezervă aceasta. Va fi oare de câcat, sau va fi chiar foarte tare? Mă intrigă faptul că nu ştiu, dar asta o face chiar mult mai interesantă. Fapt care mă duce cu gândul la...

"Trăieşte fiecare zi ca şi cum ar fi ultima"
Ştiu...e macabru acest pasaj, mai ales la ora asta. Dar e o afirmaţie adevărată. Fiecare zi ne poate schimba viaţa într-un mod radical, iar noi nu putem schimba asta de dinainte. E trist, but this is how it must be in this world. Fuck yeah!
Totodată, această afirmaţie mă face să trăiesc fiecare zi la maxim, să dau tot ce pot ca să fie cât mai bine şi cât mai faină. Nu e oare şi scopul acesteia, să ne ofere o motivaţie interioară? Că doar am vorbit de motivaţie mai devreme(dacă nu ştiţi, băgaţi un ochi mai jos, dacă n-aţi adormit încă).

O întrebare pe care fiecare individ şi-ar putea pune este: "Ce-ai face dacă mâine ar fi ultima ta zi?"
Ce-aş face eu? Mi-aş petrece ultima zi alături de persoana pe care o iubesc. Voi? Ce aţi face? Folosiţi chestia aia de comentat de mai jos şi spuneţi-mi. I want to fucking know!

Şi uite aşa ajung la un punct final unde stau să mă întreb care a fost rostul acestei postări. La urma urmei, cui îi pasă? De parcă o să citească cineva blogul ăsta vreodată :))

Închei cu o afirmaţie care pe mine, personal, mă fascinează. De ce? Veţi afla mai târziu. Sună cam aşa:

Sunt blogger, deci exist!

Hai pa!

Ce pana mea ?!

Da măh da ? Ce pana mea ?! Tocmai mi-am dat seama că vorba asta-mi reprezintă situaţia şi ..... numele :> ( indeed I am named Pană ) .Şi să nu va miraţi dacă mă veţi auzi , într-o zi normală , când staţi la coadă la smântână , sau la pâine , sau la tanti Elvira ( I was juuust sayin'! ) , că mă urc pe primărie şi ţip cât mă ţin plămânii : CE PANA MEA?! (de asemenea trebe să luăm în cosiderare că o să stăm la coadă şi la apă în scurt timp dacă ne mai otrăvesc ungurii mult......).Chiar am văzut pe cineva care avea imprimat pe tricou binecunoscutul avatar cu pana aia roşie încercuită , jos scriind desigur : ce pana mea ! . Aşa că mă bate gândul să-mi fac unul , şi să-l port de fiecare dată când prietenii falşi din jurul meu scot coarnele ca melcii dupa ploaie .

Vedeţi ce uşor e ? De la numele meu am mers alături de voi , cititorilor de pretutindeni , pe un pod care ne-a dus fix la subiectul din această postare : prietenii , o parte crucială a existenţei noastre efemere. Haideţi să recunoaştem ! În fiecare zi , prietenii ne influenţează cursul sorţii ( oricât de puţin îl schimbă ). De fiecare dată când ne simţim jalnici , mai distruşi ca un telefon de zeci de milioane scăpat în budă ( sau chiar mai distruşi ca proprietarul telefonului nou-nouţ), prietenii( ăia cu adevărat prieteni ) sar măcar cu o vorba bună ca să încerce să-ţi readucă zâmbetul pe faţă( aici nu se includ persoanele avide după moacă = chestii gratis, care cred că un cadou e numai bun pt. a te înveseli ) .

De asemenea, ce petrecere e aia fără prieteni ? Pur şi simplu nu există distracţia , amuzamentul ( uneori sporit de beţie, mai ales la adolescenţă ) şi chestiile făcute împreună dacă nu ai o mână de prieteni ca lumea lângă tine.Acum să nu vă gândiţi că prieteni-s o unealtă cu care să treci fericit prin adolescenţă , pentru că-i greşit.Prietenii îţî rămân alături ( dacă nu fizic măcar în minte ) toată viaţa, şi sunt de părere că ar trebui să preţuim fiecare prietenie ( bine , dacă cel cu care vrei să fii prieten e un ciobălău şi nu acceptă prietenia ta în ruptul capului , ba îşî mai şi bate joc de tine , atunci puteţi spune liniştiţi : eeh.... zi cutărescu şi trage apa ).

SO ! Remember ! Întotdeauna să aveţi o cămăruţă în suflet pt. prietenii voştri !

That's all folks !( 4 now ..... )

Motivaţia, de ea e vorba!

În ultima vreme, am tot ajuns la concluzia că fără o motivaţie anume, nu poţi face treabă bună. Exemplele sunt din toate domeniile, şi din dorinţa de a schimba ceva în lumea asta, de a oferi oamenilor de rând o altă perspectivă, aş vrea să vorbesc puţin despre motivaţie.

Nu o să vă stresez acum cu teorii bla-bla-bla, definiţii şi altele. Eu urăsc definiţiile. Şi ştiţi de ce? Prefer să-mi explic singur ce este, să-mi creez propria definiţie a unui lucru, decât să mi-l definească un necunoscut. Dacă ăla a putut, eu de ce nu pot? Sunt mai retard? No f-u-c-king way!

Ok, vorbeam de motivaţie. Defapt, de atitudine e vorba. Problema este că motivaţia noastră dispare atunci când, de exemplu, şeful vine supărat şi începe să împartă pumni la fiecare angajat: "că aia nu e bună, că ăla e un câcat etc". După această morală, angajaţii ar trebui să zică: "bă, ăsta are dreptate, ce prost sunt!". E clar că nu se întâmpla asta hmm...niciodată!

E foarte normal şi logic. Când te apuci să ţipi la cineva că nu face nimic bine, că tot ce face e un câcat, îţi dai seama că el va continua să facă acelaşi lucru, chiar dacă va fi tot un câcat. Pentru că, în primul rând, ai uitat să-i spui esenţa: CE ANUME E GREŞIT, şi în al doilea rând, atitudinea ta e una care să enerveze şi nu una care să motiveze.

Ei bine, foarte puţini oameni sunt atenţi şi la aspectul acesta. Vă dau un alt exemplu, mai practic. Vă duceţi să vă spălaţi maşina la o spălătorie. Când i-o predaţi celui care trebuie să v-o spele, ori la început, ori la sfârşitul spălatului, inseraţi o bacnotă de 5/10/50/100/200 lei(după buzunar :D) în buzunarul drept sau stâng, al celui care vă va spăla maşina. Ce aţi făcut, odată cu această tranzacţie la negru? V-aţi motivat "băiatul cu spălatul" ca să facă treabă bună. Care este diferenţa dintre acest exemplu, şi cel de mai sus? Aştept să-mi spuneţi voi, oleacă mai jos, folosind secţiunea de comentarii.

Concluzia este că ar trebui să nu uitaţi că motivaţia joacă un rol important în viaţa noastră pentru că ea este cea care ne dă putere să continuăm atunci când ne este greu. Aşa că, ţineţi minte 3 cuvinte: motivaţia = putere = bani = femei = sex = copii = viaţă. Ce rezultă? motivaţia = viaţă ! Simplu!

V-am lăsat. Ceau ceau!

P.S. Eu am fost destul de motivat să învăţ matematică, vedeţi?
P.P.S. V-aţi dat seama că am glumit. Nu?!?!?!?

Ciclul menstrual, bărbătesc...

Sunt pe STOP! De câte ori nu am auzit noi replica asta, dragi bărbăței? Fericirea noastră sexuală ajunge la un sfârșit atunci când ne dăm seama că nu putem face ce ne-am propus(majoritatea fetelor nu fac sex atunci când sunt pe stop, doar dacă sunt extrem de excitate, fapt care se întâmplă extrem de rar, sau dacă vor să facă un bebeluș :D) și ajungem într-o depresie sexuală(sau doar căutăm altă pizdă să futem) din care ieșim numai atunci când ne descărcăm sexual(aici nu intră masturbarea).

Those little things ......... 8-| ( Part 2 )

Oh yes ! Here I am again ..... m-am întors cu forţe proaspete ca să continui ce-am lăsat neterminat , ca voi cititorilor să înţelegeţi pe deplin ce " little annoying things " happen to me every day...

C'mooon ... pe cine încerc eu să fraieresc ?!! :(( . N-am forţe proaspete nici cât negrul de sub unghiile tăiate şi îngrijite la maxim ale unei femei ( sau a unui metrosexual ) . DAR ! I got huge loads of stinky shit to share with you. Credeţi-mă că-s sătul până peste limita atmosferică a Terrei de chestiile astea folosite de soartă ca să-ţi dea în cap şi să fugă victorioasă , iar tu să te plângi mai ceva ca un copchil de grădiniţă ( ăia cu lumea Barni , v-am mai zis ) că " ţi-a dat viaţa de te-a julit".

Păi noi suntem oameni sau nu mai suntem ?! Ideea e că " uneltele " sorţii " diferă extrem de mult . De la un pumn încasat sau un telefon pierdut , până la adevărate catastrofe ( nu numai materiale , ci şi mentale ) . Şiii .... deobicei , ce ne afectează unitatea centrală ( ză brain ) ne cam distruge de tot. Un ex. de astfel de enormous SHIT , care ne afectează extrem de tare , e concluzia trasă de pretenaşu care scrie cot la cot cu mn pe blogul ista . Faptul că , din păcate , trebuie să ne maturizăm odată şi odată cam dă o lovitură puternică de bâtă în capul fericirii. Însă unii văd numai partea rea a acestui SHIT , care , dintr-o dată , poate deveni un good thing !

Morala zilei : Luaţi-vă o bâtă ca să luptaţi cu viaţa ( bâta nefiind din lemn , ci din fericire şi momente trăite la maxim ) . Aveţi grijă să fie cât mai multe , căci tăria şi mărimea bâtei va creşte direct proporţional cu julitura de pe arcada sau antebraţul lucrat al sorţii .

Auf wiedersehen ! ( la sc. fac franceza , aşa că nush ce-mi veni să zic asta )