Those little things... 8-|

Ce rezultă din diferenţa între o viaţă perfectă şi o VDC ( viaţă de kkt ) ?

We all know it ... sunt acele lucruri neînsemnate care ne pun piedică si râd de noi de fiecare dată cand au ocazia ! Sunt chestiile negre de pe o pânză perfect albă , petele de cerneală de pe mâinile unui puşti din 1-4 , puradeii care-ti tot cer de mâncare şi dacă vrei să-ti ghicească in palmă ( mă tot întreb dacă nu pot citi şi-n fund cum scrie , într-un mod atrăgător pt. ei : " kiss me " ! )

LOTS of SHIT happens every day! Şi ce-i mai rău e că nu ştii când şi la ce inepţie să te aştepţi !De exemplu azi am văzut multe accidente minore între 2 maşini . Minore , dar suficiente ca să-ţi strice o zi care putea fi perfectă. DE CE ? Deoarece nu suntem făcuţi să fim perfecţi , în numele reproducerii sexuate! ( a.k.a For Fuck Sake !) .

Tot din cauza porcăriei ăsteia + că suntem făcuţi să minţim , am ajuns să nu ne putem exprima adevăratele fericiri şi păreri sincere de rău pentru că se crede că Dunărea a îngheţat din cauza noastră ( lucru care , de altfel , e imposibil ) ! Te străduieşti uneori până îţi ies ochii din orbite şi cad pe jos ca 2 mingiuţe elastice şi fosforescente ( we all haz' em ) să convingi pe cineva că ai greşit şi că ai fost , pentru câteva momente , bătut în freză şi , totuşi , TOT tu trebe să suporţi valurile de reproşuri ( uneori aceste reproşuri conţinând cuvinte ce exprimă părţi ascunse ale corpului ).Te chinui ca boul să te faci ascultat şi înţeles ca să realizezi , în final , că te-ai zbatut ca obleţul prin făina amestecată cu pesmet.

Eh..... în fine ! Trebe să ne străduim să ieşim din mocirla asta , altfel o să ne înecăm . Şi , sincer, e ultima chestie pe care mi-o doresc!

To be continued.............

Grow up, already!

De câte ori n-am auzit asta în viață?

Eu am auzit-o de nenumărate ori și de fiecare dată mi-am spus în minte: "Nu e momentul!!! Nu!?!?!?!"
Mintea unui adolescent, gândirea acestuia, evoluează continuu, de la una banală, simplă(în jurul vârstei de 13 ani, unde singura preocupare e să joace cât mai mult dota și/sau fotbal) la una extrem de complexă, o gândire matură, care-și face griji pentru ce se va întâmpla a doua zi, ce job să-și aleagă, care e scopul său în viață, câte gagici să fută, pe care o ia de nevastă etc.

Chiar și atunci când ajungi sâ gandești lucruri mai complexe, te întrebi dacă e timpul să te maturizezi, să renunți să mai joci fifa sau cantăr cu prietenii, să renunți să mai fuți 100 de păsărici (100 e doar un număr estimativ), și să încerci să te așezi la casa ta, să-ți creezi propria familie, să-ți găsești un job stabil și să intri în rândul oamenilor care se trezesc dimineața la 7, se duc la muncă, se întorc la 5, mănâncă, fac cumpărături, se fut, se culcă, și iau ciclul de la capăt. Asta e viața, cu toți ajungem aici într-un final... Există și excepții dar...vorbim despre oameni normali. NU?

La un moment dat, vârsta își spune cuvântul, și trebuie să ne maturizăm. Altfel, ajungem să vedem moșulici la 70 de ani lingând acadeaua ca un copil de 5 ani, sau jucându-se șotron cu ceilalți boșorogi, în parc.
Însă, avem și varianta în care tragem de copilărie până când trebuie să renunțăm la ea. La unii, trecerea de la copilărie la maturitate e bruscă, la alții e foarte lentă... Pe care o prefer? Pe cea lentă! Copilăria a fost cea mai frumoasă perioadă din viață. Nu aveam griji, nu aveam obligații și nu eram stresat. Vreamea s-a schimbat și sunt nevoit să trec la arme, să fiu mult mai serios. Asta e! Am mai zis, toți ajungem în acest punct. Însă, dragilor, profitați de copilărie cât mai puteți. La mine, e momentul să trec mai departe!

Distracție plăcută, copilași!

The perfect life ??

Here we meet again ! Dacă data trecută am vorbit despre modalităţi de evitare a unui lucru neplăcut nu numai pentru noi , ci şi pentru cei apropiaţi nouă , azi vom bate câmpii despre viaţa perfectă ( stiu că toţi zicem că nu există decât in imaginaţia noastră ) . Însă AZI ! Vreau să o iau pe arătură mai rău ca un şofer de Chiu Şepte cu 3 pălinci la bord( a se include la noţiunea de şofer şi noţiunea de pitzipoancă cu botul mai mare ca airbag-ul maşinii pe care o conduce, chiar dacă nu i s-a uscat mămăliga pe geam.Până la urma ... tatica plăteşte când odorul e mai dezastru decât un Cernobâl Kid! ) .

Acestea fiind spuse , vă invit pe pajistea mea ( dacă tot ieşim de pe drum , măcar să nu folosim frâna de stâlp )! Puteţi să vă descăltaţi ca să simtiţi roua de pe firele de iarba cum vă gâdilă tălpile.

Vedeţi ? Deja ne-am iniţiat în lumea perfectă ( sincer pt. mine cam aşa ar începe ) . Ei ! Însă de-acum , fiecare cu vârsta lui . De ce zic asta ? Pentru că e logic ca definiţia vieţii perfecte să difere în funcţie de vârstă!. Un om cu vârsta cuprinsă între 0-10 ani se află in lumea Barni , cu multă ciocolatăăă , escadrile întregi de avioane în creier AND CREAM POURING LIKE WATERFALLS ! ( ca să vă lămuresc de ce am scris cu caps check this out : http://www.youtube.com/user/RayWilliamJohnson#p/u/4/F0y99RXuivA )

Un om cu vârsta cuprinsă între 10-30 ani visează tot la cai verzi pe tavan , doar că ăştia-s organizaţi ca lumea , în herghelii. La vârsta asta , poţi să-ţi doreşti aproape tot de la viaţă : de la cât mai multă popularitate la cât mai multe cuceriri la activ ( că mai sunt si no-liferi care vor doar să se facă praf şi să-l aştepte pe afonul ăla de Guţă să mai compună vreo manea rock+hip-hop+ house+populară+reggae+manea ( ăăă ...stai ca am mai zis asta). Eh in fine , aţi înţeles voi !

Şi uite-aşa , pe nesimţite , definiţia vieţii perfecte se îngustează pe măsură ce ne apropiem inevitabil de maturitate cum se apropie acel Chiu Şepte condus de o botoasă într-un stâlp , copac sau în vreun Merţan cu geamuri fumurii ( să nu vadă meliţia că tragi la măsea când eşti la volan ) condus de alt mămăligar teribilist .

Dar , gândindu-ne puţin la conturarea vieţii ideale de către persoanele mature , ajungem la concluzia că-şi doresc doar lucruri simple , însă fără de care nu am putea trăi ( chestii gen sănătate , un salariu bun , un acoperiş deasupra capului şi o viaţă liniştită. Poate că vă gânditi în felul următor : eeh p dreq , ce viaţă îşî doresc şi fosilele astea.........nu ştiu cum să trăiască la maxim! Ideea e că ei se gândesc pentru toţi cei dragi nouă , şi nu numai pentru ei înşişi , atitudine pe care , fără să o iau p arătura acum , o apreciez pe deplin !!

Cam atât despre idealizarea chestiei ăsteia de 2 bani numită viaţă ( sau soartă , destin etc. ). Aştept părerile voastre sincere ! Buh bye !

Omul şi tehnologia....

Suntem sparţi fără calculator! Oricât de mult am vrea să arătăm că nu suntem dependenţi de calculator, eşuăm lamentabil, pentru că suntem ca nişte impotenţi fără calculator/laptop şi alte derivări...Vi se pare că exagerez? Haideţi să facem un mic test. Scrieţi pe goagle următoarea chestie: Sality-NBA virus, şi daţi click pe primul rezultat ce vă apare! Dacă sunteţi chiar aşa de inteligenţi să faceţi ce v-am spus, aveţi grijă să vă salvaţi înainte datele, că altfel, v-aţi câcat în sus şi v-a picat pe cap...

După un studiu recent făcut pe propria piele, după zeci de ore de chinuială(şi mă dădeam inteligent la capitolul acesta, acum ceva timp), stres şi multe înjurături de morţi şi mame, am tras concluzia că decât să mă chinui să instalez o placă de reţea că să pot avea acces la tatăl nostru, internetul, mai bine mă joc Minesweeper, să dea dracii! Concluzie: mă cac în el de laptop, mă cac în ei de viruşi, dar nu mă cac în el de internet, că doar pentru asta utilizăm calculatorul/laptopul etc. Păi no?

Aici vroiam să ajung defapt. La net!
Păi băi frate, gândind la rece situaţia, toată chinuiala mea a fost numai ca să intru pe mess şi să chătuiesc cu unii cu alţii, sau să văd cu cât a mai pierdut Steaua în campionat. Atâta chin numai pentru atât? Vă daţi seama ce disperat sunt, cât de addictive poate fi internetul, şi eu sunt doar a little pawn in this fucking mess. Aşa de distruşi suntem/vom fi cu toţii. Întrebarea de baraj: cum era frate acum 30-40 de ani? Ce câcat făceau ăia atunci? Păi ăia mai deschideau o carte, chiar şi citeau, mai făceau nişte băute cu prietenii, şi-o mai trăgeau, şi ajungeau să muncească până la urmă, ca nişte sclavi(cu diplomă)...

E mai bine de noi! Cei din ziua de azi. Avem o mulţime de ferestre deschise(nu de mess), o groază de oportunităţi, şi noi stăm şi ne masturbăm ca nişte retarzi mintali în faţa computerului personal în loc să profităm de acestea şi să devenim şi noi ceva în viaţă. Trist frate, ştiu, dar ăsta e adevărul. Preferăm să pierdem vremea uitându-ne la toate prostiile, în loc să facem ceva cu viaţa noastră. Suntem o generaţie penibilă! Viitorul e în mâinele noastre şi noi ni le folosim ca să ne frecăm prea frumosul penis(sau în cazul fetelor, prea frumoasa păsărică).

Citind ce am scris mai sus(deah, fac asta ca să-mi dau seama dacă depăşesc limita realităţii), primul gând care-mi trece prin cap e: yote-l frate şi p-ăsta, s-a trezit să ne dea nouă o lecţie de morală. Nah, nu-mi bat eu capul cu prostii de genul ăsta. Destest să-mi facă cineva morală, prefer să mă trezesc singur din propria-mi prostie. Sunt sigur că la un moment dat, după ce ne plictisim să ne futem şi să bem ca nişte porci, o să realizăm singuri ce se întămplă cu adevărat şi o să începem să ne revenim, încetul cu încetul. Dar oare nu va fi prea târziu?

Pula mea, om trăi şi om vedea!

P.S. Atunci când am început să scriu era încă luni..acum cred că e marţi. :P

Unica solutie = sinuciderea ??

Pentru unii oameni este din pacate :( ...... Cand greutatea de pe umerii lor nu le mai permite sa faca genoflexiuni pt. muschii de la picioare ..... isi iau viata .....

Hellăuuuu !Raspunsul categoric la titlul postarii este NU ! Un NU mai mare decat Empire State Building , ce pana mea ?!

Vai de capul meu ...... eu numai cand ma gandesc ca , daca imi iau viata , o sa vina anorexica aia cu coasa , o sa-mi rada in nas putind a usturoi , tigari si alcool industrial !! Bleah !

Dar ia ganditi-va!! Luati-va inima in dinti ( dar sa nu o muscati prea tare , ca va da sangele ) si spuneti-va ca pana si cel mai mare obstacol din viata asta nu e decat un mic cacat pe care voi trebe sa-l ocoliti sau sa-l sariti ( bine aici exista un risc de 1 % sa calci in el daca esti beat ) . In cele mai negre momente ale vietii fiecaruia dintre voi , straduiti-va si concepeti ceva ( orice in afara de SMS si scrisori testamentale ) .De exemplu pretenasu' alaturi de care insufletesc acest umil blog s-a hotarat sa-si exprime toate injuraturile adresate mortii impartasindu-si supararile cu alte milioane de ultilizatori ai net-ului.

Asa cum cineva a zis-o , si a zis-o al dreq de bine : " ORICE efort depus in viata, oricat de mic ar fi , te va rasplati pana la urma"

Deci, dragi cititori de pretutindeni , nu lasati viata sa va striveasca ca pe un gandac de bucatarie ! In schimb ....traiti fiecare moment la maxim ( ati mai auzit-o p-asta si credeti-ma pe cuvant ca se aplica ) si veti ajunge la un moment dat sa radeti voi de moarte ...... sa o calcati pe pantofii cu cioc de la 3,8 RON ( ca de ! trebe sa includem leul greu far' de peleu in convorbire , altfel suntem inculti) si sa va bateti joc de ea in asa hal incat sa o faceti sa-si adune jucariile murdare si sa plece plangand !

P.S : Astept pareri si proprile voastre experiente neplacute ( daca vreti sa le impartiti cu ceilalti)

See ya next time !

Postăm...da' când?

E bine ca poporul să ştie când apar articole noi pe acest blog. Am făcut un program(mai mult pentru noi, lenea-i mare..), când vom posta cu siguranţă articole despre lumea asta în care trăim. Dar, dacă simţim nevoia să ne descărcăm în afara zilelor predefinite, fiţi siguri că o vom face... şi încă cu multe steluţe!

Aşa că, Lunea şi Vinerea, aşteptaţi-vă la super articole despre...ORICE(Sex, femei, serviciu', şcoală, băutură, sex...ăăă), numai politică nu!

Şi încă ceva...acesta va fi unul din ultimele(dacă nu chiar ultimul) articole scurte pe care le voi scrie...abia aştept să-mi tocesc degetele la tastatură, în încercea de a mă descărca emoţional şi public(yeeey)!

Cuvânt înainte...

Se întâmplă să ajungi la un anumit moment în viaţă în care simţi o nevoie disperată de a te sinucide din cauză că nu mai faci faţă problemelor pe care le ai, şi din cauză că nu ai cu cine să vorbeşti despre aceste probleme, când eşti prea mândru de tine ca să te duci la psiholog pentru că ţi se pare o maaaaare prostie. Deci în loc să mă sinucid, am preferat să fac un blog, unde să scriu ce am pe suflet, că doar nu o să citească cineva ce scriu eu...SĂ FIM SERIOŞI!

Un prim cuvânt înainte(şi poate chiar ultimul) despre politică. Dacă vreţi să dezbateţi subiectul ăsta expirat, duceţi-vă pe blogul prietenului Mircea Badea, unde veţi găsi toate criticile la adresa actualului guvern şi multe altele. Dacă vreţi părerea mea, chiar dacă ţara e de câcat, orice om care munceşte poate trăi boiereşte.

Acestea fiind spuse, a mai rămas o singură vorbă de spus şi cu asta am încheiat această primă postare dă 'nceput. Prietenaşu' cu care o să încerc să populez acest blog, în dorinţa de a-l aduce la viaţă, îmi zicea să fiu mai informal şi să folosesc cuvinte gen "pulă", "vagin", "pizdă". Le voi folosi la momentul potrivit şi în funcţie de starea de spirit, ce pana mea.

Restul...veţi vedea!